bianca bardas

care e motivul sa te ascunzi in spatele cetii sau ploii de afara, asteptand sa vina primavara cu soare si verde si albastru arunce peste tot ca sa vina si primavara in suflet?

daca nu ar mai exista toate motivele pe care le invocam cu evlavie in justificarea actiunilor sau lipsei actiunilor, atunci am fi nevoiti sa luam decizii constiente in legatura cu toate, atunci ar trebui sa iesim de dupa degetul ce ne ascunde, sa ne scuturam haina comoditatii si sa invatam responsabilitatea.

schimbarea e constanta, singura dintre ele. reactivitatea sau proactivitatea (cuvinte parca desprinse din manualele de business) se insusesc, una usor, alta mai greu. prima vine cu greutatea adaptarii si reajustarii, a doua vine cu greutatea efortului de a provoca singur anumite schimbari si de a-ti asuma riscul unor actiuni ce nu urmaresc firul batut al lucrurilor.

prima reactie atunci cand ma gandesc sa provoc si mai mult schimbarea este ca una asemanatoare cu renuntarea la un viciu: ai vrea sa o faci, stii ca e bine sa o faci, dar e al naibii de greu, efortul e covarsitor.

unele lucruri se pot schimba, altele trebuie acceptate asa cum sunt si sa alegi cum te raportezi la ele. unele parti din tine se pot modela usor, se pot slefui, dar vor ramane mereu la fel. altele insa… altele insa pot fi o explozie de transformari ce lumineaza noi si noi poteci ale labirintului interior.

ce voi face maine pentru primavara mea? voi primi lut nou in micul atelier. voi readuce bateria masinii la viata, sa vina primavara si pentru ea

Like

Unlike