bianca bardas

cuvintele mai intra si ele din cand in cand in hibernare, odata cu elanul creativ coplesit de zapezile care mai apoase, care mai inghetate, oricum acoperite de noroi, negricioase, infiltrandu-se prin incaltarile ce nu mai au nici ele nervi sa se le reziste. parca nici feng shui-ul improvizat al casei nu mai face fata si indeamna tacut la adormirea simturilor.

sa asteptam deci sa treaca. iarna (de afara sau dinauntru, inca nu se stie), zloata, traficul aglomerat al sedintelor, al plecarilor inopinate, al treburilor de zi cu zi, al treburilor pe care le tot si tot aman, creand ambuteiaje in putinele ore de libere.

intre timp, desi ma chinui sa ma impotrivesc, incep sa numar sambetele rezolutiilor de an nou care deja intra pe calea intarzierilor

Like

Unlike