bianca bardas

as vrea sa stiu. sa stiu tot ce se va intampla, ce e scris, ce urmeaza, ce mi se ascunde… sa ma asez cuminte cu genunchii asezati la piept si sa ascult povestea a ceea ce va veni. povestea despre oameni pe care inca nu i-am cunoscut, despre intamplari ce ma asteapta, despre ridicari si caderi… chiar si atunci cand curiozitatea este atat de puternica incat citesc dupa primele 50 de pagini ale unei carti, ultimele ei 50 de pagini, o savurez cu aceeasi placere sau poate chiar si mai intensa.

si totusi nu vreau sa stiu nimic. nu vreau sa imi citeasca nimeni viata, sa imi spuna cineva despre ce va veni si ce nu. atata vreme cat nu stiu nimic, totul e posibil. atata vreme cat nu stiu nimic, toata puterea este la mine sa fac si sa desfac, sa aleg si sa imbratisez consecinte.

cat din ceea ce as decide fara sa stiu ce urmeaza ar mai fi la fel? cate lucruri as face, as spune, as desface, daca as stii ca drumul trebuie sa ma duca neaparat intr-o anumita parte? cat din lectiile vietii mi le-as mai insusi cu aceeasi forta?

Like

Unlike