hai…
by bianca on Oct.20, 2010, under lausanne
da-mi ingrijorarile si toate cutele de pe frunte, le ascund printre zamislirile in vorbe alte clipelor ce inca nu s-au nascut, cuvinte intortocheate aruncate printre dimineti in care ceasul suna si gresia rece iti da fior de apa de izvor si trebuie sa te concentrezi un pic, sa te incrunti si apoi le auzi ciripind in ureche, ca si cum ai tine langa timpan un con de brad si prin el s-ar auzi padurea, la fel cum prin scoici se aude marea careia ii duci dorul chiar si atunci cand pe plaja au mai ramas doar cativa caini, mereu cativa caini rataciti printre valuri de nisip, prea infrigurati sa mai plece si cum ar putea cand i-au tintuit amintirea atator trupuri abandondate fierbintelii, atatea soapte printre care si ale noastre marcate de urma pasilor, a venirilor si a plecarilor, in diminetile acelea in care poti auzi orice iti doresti liberat de fantasma viselor, liber sa alegi, liber sa incepi sau sa sfarsesti, liber sa fii orice, in diminetile acelea am sa iti topesc orice cuta de pe frunte si am sa te dau inapoi zilei sa tasnesti spre orice, sa tasnesti spre mine
